Category Archives: PR

Contăm nu doar de Crăciun


Sunt companii care consideră că doar de Crăciun merită să fie recunoascători  clienţilor şi partenerilor că le sunt alături în activitate trimiţând felicitări, de multe ori nici acestea personalizate.

Acuma, e bine că măcar o dată pe an să se încerce stabilirea unei relaţii sau întreţinerea ei, însă îmi pun pe bună dreptate întrebarea: ce eficienţă are această acţiune a companiilor dacă în cutia poştală se primesc zeci de felicitări pe care de multe ori nici măcar nu le deschidem?

Facem aceleaşi lucruri ca şi concurenţa, ca şi ceilalţi, dar aşteptăm rezultate diferite.

În activitatea de marketing, PR e necesar să stabilim o agenda pentru întregul an cu zilele importante (Sărbătorile legale, zilele de naştere) şi datele importante, specifice pentru activitatea noastră, dar putem să folosim şi zilele care aparent nu ar avea nici o importanţă pentru a fideliza şi a loializa clienţii/angajaţii şi pentru a întreţine relaţii de calitate cu partenerii de business.

E grozav dacă avem o aplicaţie CRM pentru activitate, dar putem şi doar cu simplu Acces sau Excel să gestionăm şi valorificăm la maxim informaţiile despre angajaţi, clienţi şi parteneri pentru a bifa obiectivele şi  a promova valorile  companiei.

O acţiune a unei firme de coaching mi-a atras atenţia. Într-o zi obişnuită, alta decât ziua de naştere sau alta de sărbătorit, firma a trimis unei colaboratoare un buchet de flori cu un card ataşat în care era scris: „ştim că astăzi nu este o zi specială, dar acest buchet vrea să vă aducă aminte că sunteţi pentru noi importantă în fiecare zi”. Efectul a fost maxim, colaboratoarea fiind foarte plăcut surprinsă, recomandând şi altor persoane serviciile firmei de coaching.

Să întreţii relaţia cu un angajat/client/partener necesită resurse financiare, de timp şi efort cu mult mai mici decât să măreşti baza de date cu noi contacte. Baza de date, agenda anuală, o strategie în care retenţia şi loializarea să existe şi concretizarea acesteia prin acţiuni creative şi inedite, fie ele chiar simple, dar bine aplicate, vor comunica depre firma noastră că cei cu care facem afaceri contează nu doar de Crăciun.

Sărbători fericite!

Mihaela

Follow-up? Follow-up!


Primesc  în căsuţa electronică, prin intermediul conturilor sociale sau al grupurilor de business invitaţii la evenimente din diferite domenii de activitate. Evenimentele sunt promovate cu surliţe şi trâmbiţe. Fie că sunt participant la evenimente sau nu, am observat că de foarte puţine ori organizatorii mai fac şi follow-up. 

Această etapă este la fel de importantă ca toate celelalte etape în organizarea unui eveniment, indiferent de natura sa, şi totuşi se neglijează. 

Follow-up-ul pune accentul foarte mult pe relaţia umană şi de business şi dovedeşte că întâlnirea a urmărit să bifeze câştigul de ambele părţi.

Realizarea unui scurt rezumat al evenimentului încheiat, cu eventuale testimoniale, pentru cei care nu au participat, îi pot face pe aceştia să-şi dorească să vină la următoarele manifestări.

Pentru cei care au participat, trimiterea unei scrisori de mulţumire cu un rezumat şi cu fotografii făcute la eveniment poate avea un impact simţitor. Fidelizezi cu siguranţă participanţii care pot să şi recomande mai departe iniţiativele organizatorilor.

Sunt două evenimente de business la care nu am putut ajunge şi sper să se trimită pe canalele social media câteva note cu ce s-a petrecut. Aştept follow-up-ul :). Dacă apare ceva, cu siguranţă e o dovadă de profesionalism.

Un sfârşit de săptămână frumos,

Mihaela

 

 

 

Efectele publicităţii versus efectele relaţiilor publice


Ai de îndeplinit obiective de marketing – cote de piaţă, profitabilitate (atât pe produse, cât şi pe clienţi) şi ai nevoie de instrumente pentru asta. Nu ştii ce tip de servicii s-ar potrivi pentru ce ai de bifat, timpurile necesită abordări complexe care combină acţiuni pe mai multe planuri, reţetele care marşează doar pentru unul dintre ele au mai puţine şanse de reuşită.

Articolul cu studiul comparativ despre efectele publicităţii si cele ale relaţiilor publice întăreşte ideea că astăzi comunicarea este multidimensională, oamenii specializaţi pe diferite servicii vor face echipe între ei – serviciile fiind complementare, comunicarea e necesar să fie şi bidirecţională (suntem fară îndoială la etapa dialogului şi mai puţin a monologului, iar platformele de social media o dovedesc cu prisosinţă). Vă rog daţi feed-back ca să confirmam o dată în plus ultima idee :).

De asemenea, specificitatea fiecărei activităţi de business, a obiectivelor diferite de îndeplinit cer o indentificare clară a categoriilor de public şi abordarea lor personalizată.

Aici articolul.  Să nu rămânem doar cu cititul, să ne punem sau să punem la treabă! 🙂

Afaceri performante,

Mihaela

De-ale brandului


 

S-au scris multe despre brand: ce e brand equity, ce anume determină performanţa unui brand, cum poţi cuantifica loialitatea consumatorilor faţă de brand şi multe altele. Îţi recomand să lecturezi şi articolul  „Cum măsori potenţialul brandului” din arhiva secţiunii Marketing-PR de pe www.wall-street.ro. E un material care, în mai puţin de şase pagini word, explică şi exemplifică principalele concepte şi strategii de brand. Dacă nu eşti deja, te vei familiariza cu noţiunile de valoarea, performanţa, potenţialul unui brand. Vei înţelege că în abordarea loialităţii consumatorilor faţă de un brand e mai important să te raportezi la loialitatea atitudinală şi mai puţin la cea comportamentală. Vei găsi trei studii de caz ce exemplifică folosirea în practică a modelului piramidal de relaţie a consumatorului cu brandul. Ce mai? Un material ce merită citit şi arhivat.

Performanţă în tot ce faci,

Aura

Merită să dai banii pe PR? Evaluarea


Vrem să facem afaceri profitabile, să ne cunoască lumea produsele şi serviciile, să fim cunoscuţi pe piaţă, să avem o identitate bine stabilită şi comunicată, să creem parteneriate, să avem relaţii cu clienţii şi cu colaboratorii trainice. Vrem să facem treabă adevarată! Ca să bifăm cele de mai sus, avem nevoie de PR.

Bine, bine, unii vor zice, dar cum ştim dacă propunerile strategice, dar şi acţiunile punctuale de PR se justifică şi ca efecte şi ca investiţie financiară? Sunt întrebările îndreptăţite ale tuturor celor care folosesc instrumentele de comunicare şi care alocă resurse financiare, mai ales într-o perioadă când fiecare leuţ e drămuit şi chibzuit (voi scrie un articol despre importanţa folosirii instrumentelor de PR în perioadele de criză). 

Programele de PR lucrează cu dimensiunea mai puţin palpabilă a unui business; entitatea valorică şi relaţiile emoţionale dezvoltate între companie şi public pot fi mai greu măsurabile, dar pot fi totuşi evaluate. Astfel, înainte de orice decizie cu privire la aceste servicii, e necesară stabilirea tuturor elementelor evaluării pre şi post campanie, atât calitativă, cât şi cantitativă.

La Barcelona, la începutul lunii iunie 2010, Asociaţia de Măsurare şi Evaluare a Comunicării (AMEC) şi Institutul pentru Relaţii Publice au organizat European Summit on Measurement (ameceuropeansummit.org), în cadrul căruia s-au hotărât următoarele:

  1. Stabilirea scopului şi măsurarea sunt aspecte fundamentale oricăror programe de PR;
  2. Măsurarea media necesită atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă;
  3. Advertising Value Equivalents (AVE) nu măsoară valoarea activităţilor de PR (Advertising Value Equivalency a fost folosit ca şi instrument de măsurare a beneficiilor obţinute de un client în urma unei campanii media, accentul punându-se pe aspecte cantitative, cum ar fi spre exemplu: dimensiunea ocupată de un articol, locul unde este plasat, fără a se ţine cont de aspectele calitative, cum ar fi natura articolului);
  4. Social Media poate şi trebuie să fie măsurată;
  5. Măsurarea consecinţelor este preferata măsurării rezultatelor;
  6. Rezultatele unei organizaţii pot şi trebuie să fie măsurate (exemple de rezultate: financiare – cota de piaţă, cifra de afaceri, profit, de imagine, de notorietate);
  7. Transparenţa şi replicabilitatea sunt puncte de maximă importanţă pentru o evaluare adecvată.

Cele 7 puncte fac parte din “Declaraţia de la Barcelona”.

Cercetarea înainte de strategie/campanie, stabilirea clară a scopului şi a obiectivelor, precum şi evaluarea post campanie (verificarea sau compararea datelor stabilite înainte de implementare cu ceea ce s-a obţinut) arată dacă se justifică investiţia în PR.

Afaceri performante,

Mihaela Ciotină

Cum ştii că ai nevoie de PR?


Încă mai întâlnesc persoane care, deşi muncesc de ani buni în diferite instituţii sau firme, nu ştiu ce este şi cu ce se mănâncă PR-ul. Săptămâna trecută m-a întrebat cineva nedumerit la auzul ocupaţiei mele: “ce anume faci? pian şi marketing?” nu era o persoană care să aibă intenţia să mă ia peste picior, pur şi simplu nu ştia ce este.

De asemenea, există confuzia între Relaţii Publice (Public Relations) şi relaţiile cu publicul.

Sunt deţinători de afaceri care nu conştientizează necesitatea elementelor profesionist aplicate de PR.

PR-ul reprezintă un concept care înglobează toate activităţile ce ţin de gestionarea comunicării dintre organizaţie cu publicul intern şi dintre organizaţie cu publicul extern.

Poţi identifica necesitatea serviciilor de Relaţii Publice dacă:

  • Nu ai obiective şi un plan coerent de comunicare care să susţină obiectivele de marketing;
  • Ai servicii şi produse grozave, dar nu ştii ce să comunici despre ele şi cum să informezi publicul despre existenţa acestora – nu este de ajuns să ai servicii şi produse foarte bune, unice pe piaţă, este important să le şi faci cunoscute, mai ales publicului ţintă;
  • Ai mesaje incoerente;
  • Ai dificultăţi în a adapta mesajele şi acţiunile de comunicare la toate categoriile de public ţintă – o organizaţie are mai multe categorii de public, cu fiecare este necesar să se comunice specific;
  • Nu întreţii relaţia cu categoriile de public, astfel rişti să pierzi încrederea acestora, iar reputaţia organizaţiei are de suferit;
  • Evenimentele, campaniile sunt deficitar organizate;
  • Campaniile, evenimentele, acţiunile nu beneficiază de un maxim de vizibilitate;
  • Nu există un calendar de lucru şi astfel, campaniile de comunicare se suprapun, există goluri în comunicare sau o supraîncarcare, nu se respectă termenele limită;
  • Nu fructifici valoarea de ştire a informatiilor şi a evenimentelor;
  • Nu valorifici toate elementele/ocaziile pentru a face vizibilă organizaţia/produsele/serviciile;
  • Nu sunt stabilite fluxurile de comunicare între organizaţie şi interiorul acesteia, între organizaţie şi exterior;
  • Există mai multe persoane care comunică neplanificat în zona oficială cu publicul extern avansând în piaţă mesaje incoerente; nu există un purtator de mesaj pregătit în acest sens;
  • Comunici haotic;
  • Angajaţii află din ziare sau de la televizor ce se întâmplă cu firma unde lucrează;
  • Nu există un management de risc, o abordare proactivă, astfel se comunică doar reactiv;
  • Nu ştii cum să reacţionezi în situaţii de criză, nu cunoşti modalităţile de acţiune pentru fiecare situaţie, componenţa celulei de criză, mesajele de trimis;
  • Vrei să ai afacere performantă.

Afaceri performante,

Mihaela Ciotină

Give back to the community


Trăim, ne desfăşurăm activitatea în cadrul unor comunităţi de oameni cu elemente, caracteristici şi nevoi specifice. Există un raport între comunitate şi domeniul în care suntem angrenaţi direct sau indirect, uni- sau bidirecţional.

În activităţile de business, principalele obiective care guvernează strategiile sunt cele financiare, iar planul de acţiuni este croit întocmai pentru a bifa acest aspect.

În strategiile de PR, căci la ele doresc să mă refer în aceste randuri, se caută idei inovative pentru ca obiectivele de marketing să fie îndeplinite.

Prin folosirea conceptului Give back to the community –  implicarea firmei sau angajaţilor într-o cauză pentru  comunitate –  rezultă atât beneficii notabile pentru una sau mai multe categorii sociale, cât şi pentru firma care se implică.

Se realizează un transfer de imagine pozitivă de la intenţia şi rezultatele obţinute în diferitele campanii pentru comunitate către firma care se implică.

Activităţile de voluntariat, fundaţiile care se implică în anumite sectoare sociale, sponsorship-ul, proiectele Corporate Social Responsibility (CSR) sunt doar câteva din tendinţele aflate sub umbrela conceptului din titlul articolului.

O tema generoasă şi fructificată în ultimii ani în PR, chiar şi pe fondul crizei, o idee bună putând salva zerouri din bugetul alocat pentru o campanie de imagine.

Liantele între o companie şi publicul său sunt şi de natură emoţională. O companie care se implică în proiecte sociale îşi arată faţa umană, relaţiile sunt astfel de la suflet la suflet. Se comunică prin această implicare că avem cu toţii un rol în comunitate pentru ca viaţa tuturor să fie mai bună: îmi este bine dacă şi ţie îţi este bine – câştigăm deopotrivă.

Îmi place mult un material ce generează o idee grozavă de sponsorship. O firmă de motoare ar caştiga un capital de imagine fantastic implicându-se într-un asemenea proiect:

Idealista din mine gândeşte: ce bine ar fi ca principalul motiv pentru care ne-am implica într-o campanie socială să fie tocmai ajutorul comunităţii, că obţinem ulterior capital de imagine şi bani, cele de pe urmă să fie doar bonusul.

Afaceri performante,

Mihaela Ciotină

Adaptabilitatea la specific


Se implementează campanii de promovare proiectate pentru a fi naţionale şi/sau locale, sunt oameni de business într-o ţară sau o zonă a ţării şi se adresează unei alte zone, şi nu doar o dată mi-a apărut întrebarea: cât de adaptate sunt proiectele pentru zonele cu care se comunică?

Se studiază în facultăţile de marketing, comunicare, sociologie ce importantă este adaptarea campaniei, discursului, comportamentului şi atitudinii la condiţiile mediului căruia te adresezi şi la circumstanţe, dar cât de lung şi dificil este drumul de la teorie la practică, doar acţiunile finalizate şi rezultatele obţinute pot spune. Desigur, asta când etapa de cercetare – a adunării de date şi interpretării în urma aplicării unor instrumente de marketing şi sociologie este scoasă din schema.

Din motive financiare, din neştiinţă sau neglijenţă nu se dă o mare importanţă cercetării, se petrece chiar să se sară peste această etapă şi astfel, resurse de energie, timp, să nu mai menţionam sume considerabile de bani sunt irosite pentru realizarea unor acţiuni care nu au impactul scontat; mai mult, aceste acţiuni pot dauna imaginii companiei/produsului/personalităţii.

M-am născut în nordul Moldovei, am studiat şi muncit în Bucureşti, acum locuiesc si dezvolt proiecte în Ardeal. Experienţele acumulate au dus la convingerea că un proiect gândit pentru sudul ţării are şanse să atingă rezultate diferite în alte zone geografice şi asta deoarece fiecare zonă are o personalitate aparte, elemente definitorii, se află într-o altă etapă în ceea ce priveşte educaţia de business, are modul propriu de a face afaceri, de a evalua furnizorii şi serviciile, de a identifica nevoile şi a le traduce în aşteptări. A nu se interpreta că adaptabilitatea la care mă refer este coborârea de la standardele pe care ni le-am fixat în activitate.

Am întâlnit la case mari, foarte mari neglijarea aspectului de adaptabilitate la zonă, acestea constatand după implementarea acţiunilor ca într-o zonă rezultatele sunt satisfacatoare, într-alta sunt nule; am întâlnit oameni de business cărora le era greu să înţeleagă cum un instrument de prezentare folosit şi cu care se bifeaza obiectivele în Statele Unite nu are acelaşi efect pe plaiurile mioritice.

E necesar să realizăm măcar o cercetare empirică, dacă nu ne permitem să facem una complexă, serioasă, profesională înainte de stabilirea finală a acţiunilor de business.

Afaceri performante,

Mihaela Ciotină